marți, 9 februarie 2010

Dulce şi sărat

Luni se îngrămădesc discuţii, persoane, oportunităţi după un weekend fără telefon. Mi-am luat din nou căşti cu microfon aşa că Thea, draga mea, te aştept la un chat! Am pierdut cheia apartamentului şi după ce am reconstituit în minte traseul şi mi-am imaginat scotoceli pe sub zăpadă, am găsit-o a doua zi în maşină.
Grija de a-mi plăti facturile am lăsat-o în seama altcuiva iar o amnezie temporară- suficientă cât pentru două încercări ale codului PIN a salvat de la pieire agoniselile de pe card; Ard de nerăbdare să îmi iau o plantă, o lalea sau o zambilă care să înflorească în ghiveci sub ochii mei căprui.

Ar trebui probabil să fiu mai zgârcită cu amănuntele. Însă aici, între cei patru pereţi ai blogului mă simt în largul meu mai ales de când au scăzut drastic vizitele şi uit căteodată că îşi mai pierde cineva paşii pe aceste alei. Eşti cititorule, martor al ideilor mele. Binenţeles, ştim amîndoi că nu o să le aflii pe toate aici. Dar nu e totuşi o mirare că în loc să găseşti un caiet cu foi îngălbenite şi să citeşti peste 15 ani o parte din ce simţeam eu azi, o poţi face aproape în paralel cu mine? Nu e fantastică această invenţie a jurnalului pe care tu îl poţi citi cu o întârziere de câteva ore sau zile?

Aseară, înainte de culcare am deschis fereastra preţ de cîteva minute. Îndeajuns să mă întorc în pat sloi de gheaţă dar şi să aud cum ninge. Ai auzit vreodată cum ninge? Ai stat vreodată in acea linişte a nopţii, respirând aerul rece, aprope tăios, să asculţi foşnetul frunzelor lovite de ninsoarea măruntă ?

M-a încălzit apoi Julio. Rochia mea înflorată, sandale cu toc şi o pedichiură şic, mişcări din şolduri şi piruete nebune. Sânge fierbinte latin. Sau gitan. Mi-e indiferent. Datorită căruia în dragoste pentru mine nu există alternativa de acceptabil, călâi, merge şi-aşa.



duminică, 7 februarie 2010

Duminică

Prea multe vise pestrițe aglomerate într-o singură noapte. Un câine pitic deșirat ca cei desenați pe camioane, un înger de piatră, un voal de mireasă, o apă destul de adâncă să poată cuprinde un submarin, un copil în fașă. Măcar unul din ele și tot prevestește ceva rău. Frig năprasnic și vânt potrivnic, izbitor, neîndurându-se măcar de lumânările aprinse la morminte . O a doua pană a prostului facută pe anul asta - un prost norocos căci Dănica s-a oprit chiar vis-a-vis benzinărie; baclava și ciocolată, in timp ce ascultam la tv o persoană publică desparțită după 15 ani de căsătorie vorbind despre terapia motivațională.
Vreme câinoasă și planuri fără rost. Azi ascult
Gliere- Harp concerto, op. 74.

vineri, 5 februarie 2010

Alfabet muzical

Leapşă primită de la Radu. Iniţial trebuia făcut un playlist cu diverse trupe heavy-metal aranjate în ordine alfabetică. Dar cum astfel de lepşe nu sunt rigide, permit schimbarea regulilor. Aşadar, alfabetul meu conţine numele compozitorilor dragi mie. O să observaţi ca unele litere lipsesc. Asta e. Doar nu mă apucam să gugălesc ca să o completez de ochii lumii.
Cine are dispoziţie de joacă poate să preia leapşa. Mie mi-a distras atenţia pentru puţin de la căzut pe gânduri, despicat idei, formulat ipoteze.


Albinoni Tomaso

Beethoven Ludwig

Chopin Frederic

Dvorak Antonin Leopold

Elgar Edward

Faure Gabriel

Grieg Edvard

Hummel Johann Nepomuk

I


Jenkins Karl

Khachaturian Aram

Liszt Franz

Mendelsohn Felix

Nielsen Ludolf

Offenbach Jacques

Purcell Henry

Q

Rachmaninov Serghei



Schubert Franz

Tarrega Francisco

U

Vivaldi Antonio

Williams Vaughan

X

Y

Zimmer Hans

joi, 4 februarie 2010

Dangerous liaison(II)

Mişcări robotizate, idei duse la îndeplinire din inerţie, împins de logicul concept că trebuiesc finalizate.
Gândul că unele lucruri nu vor mai fi pe lista celor care nu ţi se vor întâmpla niciodată ţie, secondat de concertul lui Khachaturian. Grav şi trist, aproape fantasmagoric, aducând pe alocuri a cortegiu funerar.
O moarte a simţurilor, o ştergere a semnificațiilor.
Capăt.


miercuri, 3 februarie 2010

Dangerous liaisons

Cred că l-am văzut de cel puţin 5 ori .

Legaturi periculoase
1988- ecranizarea romanului omonim al lui Francois Choderlos de Laclos
Distibuţie
Glenn Close, John Malkovich, Michelle Pfeiffer , Keanu Reeves, Uma Thurman
Regie: Stephen Frears





















foto

luni, 1 februarie 2010

1 februarie

Şi tocmai când se îndurase firma să pună și mașinii mele nişte amărâte de cauciucuri de iarnă şi-mi spuneam în barbă că deja a trecut pericolul privind cum se topesc nămeții șoselelor, iată că se porni azi să cearnă in ciudă la fulgi graşi, de parcă cineva se proțăpise pe acoperişul fabricii (ca în reclama aia : tati, tati, ningeeee) turnând din saci uriași fulgii unei intregi ferme de găini .

Şi pomenind de tati, trebuie să spun că azi tati al meu ar fi împlinit 57 ani. Îl visez des în ultima vreme, ştiu că ştie că îl iubesc şi îmi e dor de el. Şi tot azi Marius şi-a luat maşina -mare scofală aţi spune să îţi cumperi una la mâna a doua- dar pentru că el e familist şi luând în considerare că cealaltă era din 1985 toamna, bucuria e justificată.

Mami nu mai fumează de mai bine de trei săptămîni după o cursă fumegândă de douăzeci și trei de ani. Asta da voinţă. De ce aş fi eu mai prejos? Numai că eu nu la ţigări trebuie să renunţ .
Caut oameni cu suflet frumos, tovărăşia celor cu care am ce vorbi , care să îmi asculte aberaţiile sau pe care doar să îi aud. Vreau să citesc, vreau să văd în linişte ,,Ostrov"-proaspăt descărcat, vreau sa ascult muzica clasică şi să cânt un menuet al lui Bach până iese fără greșeală, vreau să fiu apreciată şi iubită.

Vreau să gătesc când am poftă şi să stau cu picioarele pe pereţi când am chef. Vreau să nu mă mai înduioşez atât de repede pentru cine nu merită şi să fiu mai dură cu oamenii insensibili și batjocoritori.
Asta mi-am propus azi 1 februarie.

miercuri, 27 ianuarie 2010

Gerar (II)

Reci
Pădurea încremenită de sub balconul meu, pompa îngheţată la ţară, potecile care cer pârtie, drumuri alunecoase şi înzăpezite, frig în casă, frig afară, 32 grade cu minus, biletele scumpite de la fila.

Calde
Cautări pentru ,,Le concert" de Radu Mihăileanu, crăciuniţa încă înflorită, prima experienţă 3D, reuşita de la munte unde-am stat ţanţoş în schiuri şi n-am luat nici o trântă, reluarea experimentelor culinare.

Şi un concert cristalin improvizat pe ţurţurii naturii amorţite.

Francois Boieldieu - Concert for Harp & Strings in C - III. Allegro agitato